Corpul omenesc găzduiește un număr foarte mare de bacterii, în special pe piele, în gură și în intestin, iar marea majoritate sunt fie utile, fie inofensive. Doar o minoritate pot provoca boli, de obicei atunci când ajung într-un loc unde nu ar trebui să fie sau când apărarea organismului este slăbită. Ideea că bacteriile sunt „dușmani” care trebuie eliminate este, așadar, o simplificare: multe dintre ele lucrează pentru noi, fără ca noi să observăm. Câteva situații obișnuite arată bine cum funcționează aceste relații.
Ce sunt bacteriile și de ce nu sunt toate la fel
Bacteriile sunt organisme formate dintr-o singură celulă, fără nucleu delimitat, și se numără printre cele mai vechi forme de viață de pe Pământ. Sunt prezente în sol, în apă, în aer și pe orice suprafață. Se înmulțesc prin împărțire și pot face acest lucru foarte rapid în condiții potrivite. Biologii le împart după formă, după mod de hrănire și după rolul lor, iar în privința relației cu omul se vorbește despre bacterii benefice, neutre și patogene, adică producătoare de boli. Locul lor în natură este tratat pe larg în materialul despre microorganisme și rolul lor în natură.
Este important de reținut că bacteriile nu sunt singurii microbi. Virușii, ciupercile și protozoarele sunt alte grupuri, cu caracteristici proprii. Un medicament care acționează asupra bacteriilor nu va avea efect asupra virușilor.
Prietene: bacteriile care ne ajută
În intestinul gros trăiește o comunitate bogată de bacterii, numită microbiotă sau, popular, floră intestinală. Ele ajută la descompunerea unor fibre pe care organismul nu le poate digera, produc unele vitamine și ocupă locul pe care altfel l-ar lua microbii dăunători. Microbiota interacționează și cu sistemul imunitar, contribuind la „educarea” lui. Cercetările despre rolul ei în sănătate sunt în plină desfășurare, iar multe afirmații din reclame depășesc ce se știe cu certitudine.
O situație de zi cu zi: când cineva ia un antibiotic, medicamentul poate afecta nu doar bacteriile care au produs boala, ci și o parte din cele utile. De aceea, uneori apar tulburări digestive. Antibioticele se iau doar la recomandarea medicului, pentru durata și în dozele stabilite, iar tratamentul nu se întrerupe la propria decizie.
Indiferente: bacteriile care doar locuiesc la noi
Pielea are o comunitate proprie, diferită între zone: bacteriile de pe frunte sunt altele decât cele de pe mâini sau din axile. Cele mai multe nu fac nimic notabil; ocupă spațiul și hrana, ceea ce limitează șansele altora să se instaleze. La fel, gura găzduiește sute de specii, dintre care majoritatea trăiesc în echilibru cu noi. Echilibrul se poate strica dacă igiena lipsește sau dacă dieta și obiceiurile se schimbă puternic, de aceea periajul regulat și controalele stomatologice sunt recomandate.
- Pe piele: comunități variate, în echilibru, cu rol de protecție.
- În gură: multe specii; unele contribuie la placa dentară dacă nu sunt îndepărtate prin igienă.
- În intestin: comunitatea cea mai numeroasă, implicată în digestie.
- În nas și gât: bacterii care pot deveni problematice dacă imunitatea scade.
Dăunătoare: bacteriile care produc boli
Bacteriile patogene au mijloace de a pătrunde în organism, de a se înmulți și de a produce toxine. Unele provoacă infecții ale gâtului, ale pielii sau ale intestinului, altele boli mai serioase. De multe ori, aceleași specii trăiesc inofensiv într-un loc și provoacă probleme în altul: o bacterie intestinală obișnuită, ajunsă în tractul urinar, poate produce o infecție. Diagnosticul și tratamentul sunt treaba medicului; autotratamentul cu antibiotice rămase de la alte episoade poate face mai mult rău decât bine și contribuie la rezistența bacteriilor.
Situații obișnuite și ce se întâmplă, de fapt
- Spălatul pe mâini. Apa și săpunul nu „omoară tot”, ci desprind și îndepărtează microbii de pe piele. Este una dintre cele mai eficiente metode de a reduce transmiterea infecțiilor.
- Iaurtul și produsele fermentate. Conțin bacterii vii folosite la fermentare; efectul lor asupra sănătății depinde de tulpină și de persoană, iar beneficiile nu sunt la fel de bine dovedite pentru toate produsele.
- O tăietură mică. Bacteriile de pe piele pot pătrunde în rană; spălarea blândă și protejarea ei reduc riscul de infecție.
- Alimentele lăsate la temperatura camerei. Anumite bacterii se înmulțesc rapid în hrană ținută prea mult timp la cald; păstrarea la rece și gătirea corectă limitează riscul.
Cum recunoaște organismul bacteriile dăunătoare
Corpul are mai multe linii de apărare. Pielea și mucoasele opresc majoritatea microbilor, aciditatea stomacului distruge multe bacterii ingerate, iar celulele sistemului imunitar patrulează prin țesuturi. Când recunosc o bacterie ca fiind străină, unele celule o înghit, altele produc anticorpi care se leagă de ea și o marchează pentru distrugere. Febra, inflamația și oboseala din timpul unei infecții sunt, în parte, semne ale acestei lupte. Nu orice simptom înseamnă infecție bacteriană, de aceea diagnosticul se pune de către medic, pe baza examinării și, la nevoie, a analizelor.
Mituri comune
Un mit este că un mediu perfect steril ar fi ideal. În realitate, expunerea la o varietate de microbi în copilărie este considerată importantă pentru dezvoltarea sistemului imunitar, iar excesul de dezinfectanți nu aduce beneficii pentru casa obișnuită. Un alt mit este că toate bacteriile pot fi tratate cu antibiotice; unele au devenit rezistente. În fine, mulți cred că bacteriile sunt doar o problemă modernă, deși ele au fost partenere ale vieții de milioane de ani.
Cum îți sprijini echilibrul, fără să exagerezi
Câteva obiceiuri simple ajută: o alimentație variată, bogată în fibre, mișcare regulată, somn suficient, igiena mâinilor și a alimentelor și folosirea antibioticelor doar la indicația medicului. Nu există o „cură” miraculoasă pentru flora intestinală; schimbările mici, ținute în timp, contează mai mult decât produsele promovate agresiv. Pentru alte subiecte despre lumea vie, vizitează secțiunea de biologie, unde viața la scară mică și mare este explicată clar și fără exagerări.
